Inteligenta fara iubire este rece, iar emotia fara inteligenta este naiva

Interviu cu Nossrat Peseschkian, fondatorul psihoterapiei pozitive, presedinte al Societatii Internationale de Psihoterapie Pozitiva

De curand, a avut loc in Romania Conferinta de psihoterapie pozitiva, prezidat de insusi fondatorul acesteia, psihiatrul german de origine iraniana, Nossrat Peseschkian. Despre aceasta metoda care aduce din nou la suprafata beneficiile intelepciunii stravechi a vorbit insusi fondatorul.

Ce este de fapt psihoterapia pozitiva si care este diferenta dintre aceasta abordare si celelalte psihoterapii?
Nossrat Peseschkian: Psiho­te­rapia pozitiva nu vrea sa vada lucrurile dintr-un unghi negativ. Psihoterapia pozitiva vine din latinescul „positum“, aspectele pozitive in totalitatea lor. In general, abordarile medicale si cele psihoterapeutice lucreaza mai ales cu tulburarile.

Psihoterapia pozitiva lucreaza cu calitatile pe care le are oricine. Psihoterapia pozitiva are la baza o abordare noua; sa incurajeze pacientul prin cele trei principii ale sale: speranta, echilibru si consiliere. Astfel, calitatile sale vor iesi la iveala si clientul poate sa isi rezolve problema mult mai usor alaturi de tera­peutul sau. Poate sa lucreze mult mai bine alaturi de terapeutul sau. 50% din terapii sunt intrerupte pentru ca pacientul nu este satisfacut de terapie si nici terapeutul de demersul sau alaturi de client. Pentru ca ei privesc spre simptom.

Dar prin intermediul psihoterapiei pozitive clientul poate privi propria problema dintr-un unghi nou. Aceste povesti de intelepciune deschid orizonturi noi. Aceste povestiri ajuta la gasirea posibilitatilor al­ternative de actiune pentru cineva. Asta, daca esti convins, ca terapeut, ca ai in fata nu doar un om care vine cu probleme, ci si cu oportunitati si calitati. Intelepciunea orientala spune ca, daca vrei sa obtii ceva ce nu ai avut, e bine sa faci ceva ce nu ai mai facut inainte.

Multe dintre probleme vin din partea stanga a creierului, adica din cea rati­o­nala. Ei bine, noi incercam sa activam si sa exploatam partea dreapta, adica pe cea emotionala. Intelepciunea orientala spune ca inteligenta fara iubire este rece, iar emotia fara inteligenta este naiva. Cele doua, lucrand impreuna, inseamna intelepciune.

Cunoasteti cazuri de pacienti care s-au simtit mai bine ca rezultat al acestor povesti? Cum lucrau oare in trecut orientalii cu cei care veneau la ei suferind de ceva sau cu vreo dilema?
– Ei bine, povestile de intelepciune jucau un rol crucial. Apoi m-am intrebat eu insumi, dezvoltand aceasta metoda, ce povesti putem folosi pentru dureri de cap, anxietate etc. Gasim vreo cateva… Pentru orice fel de boala, exista cate o poveste potrivita. Clientul se duce cu ea acasa si de obicei i se cere de catre terapeut sa scrie un mic eseu, de trei pagini, despre ceea ce a citit si pe care il va aduce data viitoare. E o sursa de orientare. Clientii vin si spun ca au vorbit cu sotul sau sotia si ca respectivul era atat de incantat, ca a ras si ca a spus aia si aia. Apoi terapeutul il intreaba ce isi imagineaza despre aceasta poveste si cum poate sa foloseasca acea poveste in urmatoarele doua saptamani ale vietii sale cu ratiunea, cu emotiile si apoi cu actiunea.

Si acestea pot reduce terapia. Eu am specializare in psihanaliza si terapii cognitiv-comportamentale. Si acestea, si abordarea psihodinamica pot folosi povestirile. Ele sunt abordari excelente insa eu, prin psihoterapia pozitiva, incerc sa le reunesc. Multi colegi imi spun ca au putut lucra, in sfarsit, cu pacienti psihotici prin intermediul povestilor mele! Profesorul Benedetti, un mare psihiatru elvetian, mi-a spus ca povestile mele contribuie la reducerea rezistentelor clientului. Multi psihanalisti nu pot lucra cu un client, din cauza rezistentelor acestuia, dar ei gasesc in povestile orientale anumite exemple care contribuie la reducerea acestor rezistente.

Deci si psihanalistii pot lucra cu aceste povesti…
– Chiar foarte bine. Psihodrama mai poate beneficia, Gestalt-terapia… cele comportamentale… noi consideram ca psihoterapie pozitiva este un fel de mama a acestora, pentru ca le integreaza. Ele sunt foarte bune si pentru terapeuti, pentru ca multi au depresii, sunt obositi. Sa va mai spun ceva: multi psihiatri se sinucid, pentru ca ei asculta numai problemele si durerea. Si noi avem si pentru ei cate o poveste. Noi credem ca aceste povesti sunt un ajutor pentru ei, pentru ca ii ajuta sa comunice, sa ajute, la randul lor. Deci, psihoterapia pozitiva este o intoarcere la origini, la felul cum oamenii se ajuta intre ei, la probleme sufletesti dintotdeauna…

Care e rolul traditiei si religiei in vindecare?
– E foare utila spiritualitatea. La inceputul activitatii noastre am lucrat multa vreme alaturi de terapeuti din China si din Rusia. Si i-am intrebat: ce povesti sunt potrivite dintre cele care apartin culturii dumneavoastra, pentru a linisti acest pacient? Folositi-le. Ce povesti aveti despre speranta, de exemplu? Si ei vor veni cu exemple ale lui Lao Tzi, din budism etc… Mereu trebuie sa luam in considerare cultura sau subcultura din care terapeutul sau clientul face parte.

Ce cazuri nu pot fi abordate prin intermediul psihoterapiei?
–  Cele psihosomatice. Dar pentru ca noi lucram cu capacitatile clientului eu as spune ca oricine poate fi abordat prin aceasta metoda. Eu pun accent pe unitate. Pe noi ne intereseaza ceea ce au in comun culturile, terapiile etc. Eu sunt educat in vreo opt sau noua religii, parintii mei apartin religiei Baha’i si, conform acestei religii, parintii trebuie sa isi initieze copiii in religii diferite. Pe mine, acest fapt m-a ajutat enorm. Pentru ca aceasta credinta vine cu ideea de unitate in diversitate. Acum e momentul in care aceste religii sa lucreze impreuna. Doar cu numele suntem evrei, ortodocsi etc. Acum, pentru prima data, se preda Islamul la scoala in Germania si acest lucru e minunat. Acesta e aspectul pozitiv al globalizarii. Faptul ca putem avea acces la diferite forme de intelepciune.

In credinta Baha’i, unitatea e scopul. Trebuie sa incepem, asadar, cu niste principii de baza: unitatea familiei, egalitatea barbatului cu femeia, unitatea intre rase, natiuni etc. Atunci cand esti educat sa vezi unitatea drept un scop, vezi lumea ca pe o tara mare. Cei diferiti sunt ca florile diferite intr-o gradina. Aceasta e filosofia noastra de viata. Noi nu credem ca cineva care apartine unei religii e unic, ci ca trebuie sa mearga spre cunoasterea celuilalt.

Povestiri orientale si morala lor

O poveste moralizatoare poate uneori sa ne puna pe ganduri si sa ne reveleze moduri de a interpreta realitatea la care nu ne-am gandit…

Mullahul, un predicator, intra intr-o sala, unde vru sa tina o predica. Sala era goala, cu excep­tia unui tanar grajdar, asezat in primul rand. Mullahul, cumpanind daca sa vorbeasca sau nu, in cele din urma ii zice grajdarului: „Esti numai tu singur aici. Crezi ca ar trebui sa vorbesc sau nu?“.Grajdarul ii spuse: „Invatatorule, eu nu sunt decat un om simplu si nu inteleg lucrurile acestea. Dar, daca as intra in grajduri si as vedea ca toti caii au fugit si a mai ramas doar unul, l-as hrani totusi“.

Mullahul puse la inima acestea si incepu sa predice. Vorbi mai mult de doua ore. Dupa aceea, se simti in culmea fericirii si vru ca audienta sa ii confirme cat de buna fusese predica lui. Intreba: „Ti-a placut predica?“. Grajdarul raspunse: „Ti-am spus deja ca sunt un om simplu si nu inteleg foarte bine aceste lucruri. Totusi, daca as intra in grajduri si as afla ca toti caii au disparut, cu exceptia unuia, l-as hrani, dar nu i-as da tot nutretul pe care il am“.
Fabula orientala

Un om care fusese condamnat la moarte se arunca, implorand, la picioarele hakimului, cel mai inalt judecator. Dar acesta nu dadu crezare cuvintelor lui si nu gasi martori pentru nevinovatia lui. Hakimul era imuabil, ca justitia insasi. Cand toate rugamintile omului se dovedira in zadar, el ceru sa i se indeplineasca dorinta de pe urma.

E usor, se gandi judecatorul, sa arati o ultima ingaduinta cuiva care sta in fata mortii. Si, oricum, mila este cea mai buna cale de a-ti lua o piatra de pe inima pentru un act de dreptate care — cum stie toata lumea — poate sa iasa prost. „Care este dorinta ta?“, intreba judecatorul. „Stapane, singura mea dorinta este sa fiu lasat sa spun rugaciunea din doua parti.“ Hakimul facu un gest de generozitate si ii accepta dorinta.

Dar omul se uita numai la judecator cu ochi temator. Niciun cuvant nu iesea de pe buzele sale. Judecatorul isi pierdu rabdarea si intreba rastit: „De ce nu spui rugaciunea?“. „Stapane“, raspunse omul, „nu ma simt in siguranta. Cine imi poate garanta ca sabia groaznica a calaului nu-mi va reteza capul inain­­te sa-mi termin ru­ga­ciu­nea?“ „Bine“, raspunse ju­de­ca­to­rul intorcandu-se spre oamenii care erau de fata. „Jur pe Allah si pe profeti, ca nu ti se va intampla nimic cata vreme nu ti-ai terminat rugaciunea.“ Omul cazu in genunchi, isi inclina capul catre Rasarit si isi incepu rugaciunea.

Dupa prima parte, se salta brusc si nu mai continua sa se roage. „Ce inseamna asta?“ intreba furios judecatorul. „Vrei sa simti deja sabia dreptatii pe gatul tau?“ „Stapane, ai jurat in fata lui Allah ca voi putea sa imi rostesc rugaciunea din doua parti inainte de executie. Am terminat prima parte, dar tocmai m-am decis sa astept sa spun cea de-a doua parte peste douazeci si cinci de ani.“

Sursa:http://www.psychologies.ro/cunoaste-te-2/dezvoltare-personala-cunoaste-te-2/inteligenta-fara-iubire-este-rece-iar-emotia-fara-inteligenta-este-naiva-1197661/2

Comments are closed.