Advertisement

Programare neuro-lingvistic?

Istorie

Programarea neuro-lingvistic?, abreviat? NLP, a fost creat? in jurul anului 1976 de Richard Bandler (matematician ?i student în terapia gestalt) ?i John Grinder (lingvist). Ei ?i-au propus s? descopere structura excelen?ei umane. La început ei ?i-au îndreptat aten?ia asupra studierii am?nun?ite a magicienilor terapeuti a vremii, cum au fost Fritz Perls (terapia gestalt), Virginia Satir (terapia familiei) si Milton Erickson (hipnoterapie). Cei doi initiatori si grupul de persoane care au contribuit la dezvoltarea sa ulterioar?, au preluat si sintetizat o serie de concepte ap?rute anterior in cibernetic? si teoria sistemelor, a caror reprezentanti au fost Gregory Bateson, Virginia Satir si Milton Erickson.

La inceputul anilor 1980, NLP’ul era considerat un progres important in psihoterapie si consiliere, atragând astfel interesul cercetatorilor din consiliere si psihologie. La mijlocul anilor 1980 analizele publicate în „The Journal of Counseling Psychology” si „National Research Council (1988; NRC)” au aratat putine date care sa sustina teoria despre sistemele reprezentationale sau despre ideile de baza din NLP astfel interesul cercetatorilor a sc?zut.

Pentru ca numele de Programare neuro-lingvistica, te duce cu gandul la neurologie, informatica si lingvistica, NLP’ul a fost vandut ca si o „stiinta noua”. Scepticii sustin ca este o „teorie sau un mod de tratament psihologic nedemonstrat” si una din multele psedostiintifice (sau „New Age”) forme de psihoterapie care au aparut in domeniul sanatatii mintale. Pu?ini practicanti si-au prezentat datele culese pentru a fi revizuite si analizate de colegi si pe majoritatea nu ii intereseaza ca teoria sa fie validata empiric.

Obiectivul

NLP poate fi definit? ca „studiul structurii tr?irilor subiective“, având ca obiect de studiu descoperirea (elicitarea) si modificarea structurilor („programelor“) care iau nastere din interactiunea complex? dintre creier/sistem nervos („neuro“), limbaj („lingvistic“) si mediul inconjurator. Demersul lui Bandler si Grinder a fost îndreptat spre gasirea r?spunsurilor la întrebarea cum anume functioneaz? oamenii ?i mai pu?in la cea privitoare la cauza comportamentului uman. De aceea orientarea acestei metode este pe solutie si pe proces.

In esenta ei, NLP desemneaza o atitudine de curiozitate, pasiune ?i dedicare în studiul comportamentului uman ?i al modalit??ilor de îmbun?t??ire al lui.

Definirea termenilor

Programare – aptitudinea fiec?ruia de a „produce” ?i „transpune” în practic? o variat? ?i complex? gam? de programe comportamentale.

Neuro – functionarea corpului si psihicului uman se bazeaz? pe functionarea sistemului nervos. Alcatuit din miliarde de celule nervoase (neuroni) interconectate, acesta constituie baza fiziologica a perceperii, gandirii, simtirii si functionarii intregului sistem uman.

Lingvistic? – mijloacele de comunicare apelate, respectiv la comportamentul nostru verbal ?i nonverbal.

NLP este o stiinta a comportamentului uman cu urmatoarele aspecte:

1. ca epistemologie ea detine un sistem de cunostinte si valori

2. ca metodologie ofera procese si proceduri pentru aplicarea cunostintelor si a valorilor

3. ca tehnologie ofera tehnici (tools) de aplicare a cunostintelor si a valorilor

Axiomele NLP

Programarea neuro-lingvistic? este fundamentat? pe un num?r de axiome de baz?:

  1. „Harta” despre lume este diferit? de „teritoriul” pe care îl reprezint?;
  2. Fiecare comportament are la baz? o inten?ie pozitiv?, în cadrul h?r?ii despre lume a persoanei in cauz?;
  3. Nu putem s? nu comunic?m, orice comportament (chiar ?i t?cerea) fiind semnificativ? pentru interlocutorul nostru;
  4. Nu exist? gre?eli, exist? doar feedback;
  5. Orice comportament este orientat c?tre adaptare la mediul ambiant;
  6. În?elegem mult mai u?or ?i mai bine ceea ce ne este deja familiar.
  7. Oamenii se comport? perfect, iar comportamentul lor prezint? o structur? anumit?.
  8. Oamenii posed? deja toate resursele necesare dezvolt?rii personale
  9. Corpul si sufletul uman fac parte dintr-un sistem complex, in cadrul c?ruia se influenteaz? reciproc

Critici ?i Controverse

La începutul anilor 1980, NLP a fost salutat? cu un avânt important în psihoterapie ?i consiliere.Într-un articol publicat în 2005, psihologul Devilly Grant a declarat c? la ora la care a fost introdus, NLP-ul a fost anun?at ca un progres în terapie, ?i au inceput sa apara anun?uri pentru ateliere de formare, clipuri video ?i c?r?i.Ateliere de lucru au inceput sa ofere diplome de certificare.

Cu toate acestea, studii controlate au pus o lumin? slab? asupra practicii, precum ?i a celor care promoveaz? astfel de interven?ii a produs afirma?ii extrem de schimb?toare ?i cercet?torii au început s? pun? la îndoial? în?elepciunea de a cerceta în continuare aceasta zon?.

O analiz? de cercetare efectuate de c?tre Christopher Sharpley care s-a concentrat asupra sistemelor preferate de reprezentare, în 1984,urmat? de o alt? revizuire în 1987, ca r?spuns la o critic? publicat? de Einspruch ?i Forman, a concluzionat c? existau pu?ine dovezi pentru utilitatea acesteia ca un instrument eficient de consiliere.

Denumirea de NLP a fost caracterizat? ca pseudo-?tiin?ific?.Witkowski (2010), de asemenea, prevede c?, la nivel neuronal NLP nu ofer? nicio explica?ie ?i nu are nimic în comun cu lingvistica academic? sau cu programarea. În mod similar, psihologul experimental Corballis (1999) în critica sa de lateralizare a functiei cerebrale (mitul stânga / dreapta a creierului), prevede c? „NLP este un titlu complet fals, conceput pentru a da impresia de respectabilitate ?tiin?ific?”.

Potrivit lui Witkowski (2010), NLP-ul, apare, pe „lista de terapii discreditate”, publicând în jurnalul „Psihologie profesionala: cercetare ?i practic?”,cu referire la locul de munc? prin Carroll (2003), Sala Della (1999), Lilienfeld ?i colab. (2003) ?i Singer ?i Lalich (1996) privind „pseudo?tiin?ific?, nevalidat?, sau” vraci „psihoterapeu?i în cadrul psihologiei clinice;Norcross ?i colab. în „Ghidul clinicianului” prin practici psihologice,bazate pe dovezi stiin?ifice au enumerat-programarea neurolingvistic?-pentru dependen?a de droguri ?i alcool”al saptelea din lista lor de zece interventii discreditate , si este listat? ca „sigur discreditat?” ca baz? pe probe practici în tratamentul dependen?ei: revizuire ?i recomand?ri pentru politica public? (Glasner-Edwards ?i Rawson, 2010).

Sursa:http://ro.wikipedia.org/wiki/Programare_neuro-lingvistic%C4%83

Comments are closed.