Advertisement

Sinuciderea la tineri

Autor: Dr. Simona Stiuriuc

Cand un tinar se sinucide toti sunt afectati. Membrii familiei, prietenii, colegii, vecinii si uneori chiar si cei care nu au cunoscut tinarul bine experimenteaza sentimente de durere, vina, confuzie, gindindu-se ca sinuciderea ar fi putut fi prevenita daca ar fi facut ceva diferit. 
Astfel este important ca adultii sa inteleaga fortele care conduc tinerii la sinucidere si sa stie cum sa ajute. Motivele care stau in spatele sinuciderii sau incercarii de a-si lua viata pot fi complexe. Desi sinuciderea este relativ rara printre copii, rata acesteia si incercarile de sinucidere cresc mult in timpul adolescentei.Sinuciderea este cea de-a treia cauza de moarte pentru persoanele intre 14 si 24 de ani,depasita fiind doar de accidente si omucidere. Riscul de sinucidere creste dramatic atunci cind copiii si adolescentii au acces la arme de foc acasa. Iata de ce orice arma de acasa trebuie descarcata si tinuta la loc sigur, la fel si pentru cutite, medicamente, lame de ras si alte obiecte cu risc. Rata de sinucidere difera intre baieti si fete. Fetele se gindesc si incearca sa se sinucida de doua ori mai frecvent decit baietii. Acestea incearca sa se sinucida prin supradozarea medicamentelor sau prin taierea venelor. Totusi baietii mor prin sinucidere de patru ori mai frecvent decit fetele, probabil deoarece tind sa foloseasca metode mai mortale cum sunt armele de foc, spinzuratul sau saritul de la inaltimi.

Ideatia suicidala:Aceasta descrie ginduri, fantezii, ideei sau imagini legate de comiterea sinuciderii . Acest termen se refera si la gindirea suicidala. Ideatie inseamna formarea si dezvoltarea de idei.Pentru tineri gindurile de sinucidere pot varia de la ginduri trecatoare pina la alcatuirea unui plan pentru a pune capat vietii lor. Din acest motiv specialistii discuta despre ideatia suicidala ca fiind pasiva sau activa. Ideatia pasiva despre sinucidere include experimentarea unor ideei vagi despre sinucidere. Sinuciderea este vazuta ca o cale posibila de a sfirsi durerea, dar de obicei nu se ia nicio actiune. Ideatia activa apare atunci cind un tinar experimenteaza ginduri persistente de sinucidere si continua sa se simta fara speranta. Cand ideatia este activa, tinarul incepe sa actioneze spre indeplinirea sinuciderii. 

Cand sunt copiii la risc de sinucidere:
Pentru adultii de azi poate fi greu sa isi aminteasca cum era cind erau tineri, prinsi in zona gri intre copilarie si maturitate. Aceasta este o perioada a multor posibilitati dar si a confuziei si anxietatii. Tinerii sunt presati sa-si gaseasca locul in societate, sa aiba succese academice si sa fie responsabili. Acum apare trezirea instinctelor sexuale, a cunoasterii de sine si nevoia de autonomie care frecvent intra in conflict cu regulile si asteptarile adultilor. 
Un tinar cu o sustinere adecvata a familiei, prietenilor, afiliere religioasa, grup social sau activitati extracurriculare pot avea o scapare in fata frustrarilor de zi cu zi. Insa multi tineri nu considera ca au aceasta capacitate si se simt deconectati si izolati de familie si prieteni. Acesti tineri au risc crescut de sinucidere. 
Factorii care cresc riscul de sinucidere printre tineri cuprind: 
– o tulburare psihologica, in mod special depresia, tulburarea bipolara, consumul de alcool si droguri (de fapt aproape 90% dintre persoanele care mor prin sinucidere au o tulburare psihologica la momentul decesului) 
 sentimentul de stress, iritabilitate sau agitatie 
– sentimentul de esec, lipsa de speranta si neimportanta care frecvent acompaniaza depresia (de exemplu, un tinar care nu reuseste sa aiba rezultate bune la scoala, este coplesit de violenta acasa sau care este izolat de colegi este predispus sa experimenteze astfel de sentimente) 
– o incercare anterioara de sinucidere 
– istoric familial de depresie sau sinucidere (boli depresive cu o componenta genetica sau unii tineri predispusi sa sufere de depresie majora) 
– abuz fizic sau sexual 
– absenta sustinerii parentale si a colegilor, sentimente de izolare sociala 
– homosexualitatea intr-o familie sau comunitate ostila. 

Semne de alarma:

Sinuciderea printre tineri apare frecvent dupa un eveniment stresant in viata cum este un esec perceput la scoala, despartirea de un iubit/a, decesul unei persoane apropiate, un divort sau un conflict familial major.
Ce amenintari ar trebui luate in serios?
Exemplele situatiilor posibil periculoase sau de urgenta cu un copil cuprind:
– amenintarea ca va rani sau va ucide pe cineva
– amenintarea ca se va rani sau se va sinucide
– ameninta ca fuge de acasa
– ameninta ca distruge proprietati.
Psihiatrii sunt de accord ca este foarte dificil sa prezicem cu precizie comportamentul viitor al unui copil. Comportamentul anterior al unei persoane, totusi este unul dintre cei mai buni factori de predictie pentru comportamentul viitor. De exemplu un copil care a fost violent este mai predispus sa-si duca la sfirsit amenintarile.

Cand se asociaza un risc ridicat asociat amenintarilor facute de adolescenti?
– comportamente violente sau agresive in trecutul copilului
– accesul la arme de foc sau albe, aducerea unei arme la scoala
– incercari de sinucidere sau amenintari in trecut, istoric de violenta in familie
– nu doreste sa-si accepte responsabilitatea sau da vina pe altii pentru propriile actiuni
– a experimentat recent umilire, rusine, pierdere sau respingere
– multiple amenintari, cruzimea fata de animale, piromanie
– implicarea in gasti sau culte
– modificari ale modelului de somn, neglijarea igienei proprii si a aspectului fizic
– acuze fizice precum, mialgii, migrene, oboseala
– note slabe la scoala, pierderea interesului pentru scoala
– se plinge frecvent de plictiseala.

Un tinar care se gindeste la sinucidere poate:
– vorbi despre sinucidere sau moarte in general
– vorbi despre „a pleca departe”
– vorbi despre sentimente de abandon, vina, lipsa sperantei
– se izoleaza de familie si prieteni
– isi pierde dorinta de a lua parte la activitatile favorite
– are probleme in a se concentra si a gindi clar
– suferi modificari ale alimentatiei si a modelelor de somn
– avea comportament auto-distructiv (bea alcool, consuma droguri sau conduce cu viteza)
– se poate plinge ca este o persoana rea sic a se simte putred pe dinauntru
– da indicii verbale precum: „Nu am sa mai fiu o problema pentru tine mult timp, nimic nu mai conteaza, nu am sa te mai vad oricum.”
– isi pune problemele in ordine, isi daruieste obiectele favorite, face curat in camera, arunca obiecte importante
– devine brusc vesel dupa o perioada de depresie
– are semne de psihoza – halucinatii sau ginduri bizare.


Cateva mituri gresite despre persoanele care se sinucid:– tinerii care ameninta ca se vor sinucide nu vorbesc serios, doar cauta mai multa atentie 
– intrebind un tanar daca se gindeste la sinucidere il va face chiar sa se gindeasca 
– cei care nu reusesc sa se sinucida de la prima incercare nu s-au gindit serios la asta de la inceput 
– cei care se sinucid sunt intotdeauna tristi si depresivi inainte sa o faca 
– tinerii care vor sa se sinucida se gindesc la asta inainte sa faca pasii 
– sinuciderea nu este atit de frecventa la tineri 
– un tanar cu un plan specific de sinucidere probabil nu-l va urma mai mult decit unul care doar se gindeste. 

Ce sa spuneti unui adolescent suicidal?
– incurajati-l sa descrie ce simte, de exemplu: „Nu aveam idee ca lucrurile merg atit de rau pentru tine, spune-mi ce se intimpla.” 
– intrebati tinarul daca un incident specific a condus la aceasta decizie, de exemplu: „Ce s-a intimplat? Vreau sa stiu mai multe, poate fi de ajutor sa-mi vorbesti.” 
– fiti atenti sa nu oferiti sfaturi care pot fi percepute drept vorbe goale, cum ar fi: „Ar trebui sa apreciezi tot de ai in viata” sau „Cred ca reactionezi exagerat” 
– desi poate fi dificil, in acest punct acceptati orice va poate spune tinarul, fara a judeca verbalizind sau dezaprobind sentimentele sale 
– intrebati-l daca are un anume plan de sinucidere, cu cit este mai specific planul cu atit creste riscul 
– cu compasiune spuneti tinarului: „Nu vreau sa te ranesti singur si voi face totul posibil sa te opresc sa te sinucizi” 
– punctati faptul ca sinuciderea nu este unica solutie, de exemplu: „Stiu ca exista si alte optiuni care pot ajuta, as vrea cel putin sa le incerci”
– promiteti adolescentului ca sunteti linga el si ca veti trece peste asta impreuna, de exemplu: „Nu esti singur, sunt aici sa tea jut sa intelegi ca imi dau seama cit de rele sunt lucrurile pentru tine”. 

Ce pot face parintii?
Cei mai multi tineri care se sinucid au dat unele indicii si amenintari familiei anterior. Astfel este important pentru parinti sa cunoasca semnele de alarma iar copiii care pot incerca suicidul sa fie ajutati. 
Observati si ascultati: 
Fiti atenti la un tinar care pare depresiv si melancolic, are note proaste si lipseste de la scoala. Este important sa mentineti comunicarea deschisa si sa va exprimati grija, sustinerea si dragostea pentru copil. Daca acesta are incredere in dumneavoastra, aratati-i ca ii luati in serios grijile. O cearta cu un prieten poate sa nu insemne ceva important pentru dumneavoastra dar pentru un tinar poate fi intensa si imensa. Este important sa nu minimalizati sau sa luati in deridere evenimentele prin care trece tinarul, crescind astfel sentimentul lui de neimportanta. 
Daca adolescentul nu se simte confortabil discutind cu dumneavoastra sugerati-i o persoana mai neutra, cum ar fi o alta ruda, un membru al bisericii, un antrenor, un consilier scolar sau medicul copilului. 
Puneti intrebari: 
Unii parinti se gindesc de doua ori cind vine vorba de a intreba tinerii daca s-au gindit la sinucidere sau la a-si face rau. Unii se tem ca intrebind vor planta idea de sinucidere in creierul tinarului. Este intotdeauna o idee buna sa intrebati. Uneori va ajuta sa va explicati de ce intrebati. De exemplu, puteti spune: „Am observant ca vorbesti mereu ca ai vrea sa mori, te-ai gindit vreodata sa incerci sa te sinucizi?” 
Cautati ajutor: 
Daca va dati seama ca copilul dumneavoastra se gindeste la sinucidere, cautati ajutor imediat. Medicul dumneavoastra va poate prezenta unui psiholog sau psihiatru. Daca v-ati fixat o intilnire cu un psiholog fiti siguri ca va veti prezenta cu copilul, chiar daca credeti ca acesta se simte mai bine. Gindurile suicidale tind sa vina si sa plece, totusi este important ca adolescentul sa primeasca ajutor dezvoltindu-si aptitudinile necesare pentru a diminua aparitia acestei gindiri. 
Daca copilul refuza sa mearga la psiholog, discutati cu psihologul. Acesta va va putea indica strategii care sa va ajute pe dumneavoastra si pe copil. Amintiti-va ca orice conflicte intre parinte si copil pot agrava gindirea negativa mai ales daca se simte izolat, neinteles, neimportant sau suicidal. Rezolvati aceste probleme intr-un mod constructiv. De asemenea spuneti psihologului daca in familie exista istoric de depresie, abuz de substante, violenta sau criticism continu.
Nu presupuneti ca cineva care a incercat sa se sinucida si acum face tratament este automat mai bine: 

Indivizii care au incercat suicidul si va spun ca se simt bine acum ca fac tratament nu trebuie intotdeauna crezuti. Un motiv pentru care nu mai incearca acum sa se sinucida este pentru ca nu au indeajuns de multa energie sa se sinucida cind sunt foarte depresivi. Un alt motiv pentru sinuciderile in timpul tratamentului si a unei ameliorari este dorinta de eliberare din starea de anxietate prin moarte. Desi nu este bine sa urmariti fiecare pas al unei persoane care se recupereaza este important sa fiti siguri ca liniile de comunicare dintre dumneavoastra ramin libere. 
Acceptati importanta amenintarilor cu sinuciderea: 

Nu faceti greseala sa credeti ca cei care se gindesc la sinucidere nu doresc sa caute ajutor sau sa se sinucida. Studiile pe victimele suicidului arata ca peste jumatate au cautat ajutor medical in ultimele 6 luni de viata. Nu lasati copilul sa gaseasca singur ajutor profesional-de obicei nu este capabil. Nu presupuneti niciodata ca un copil care este determinat sa-si puna capat vietii nu poate fi oprit. Chiar si cele mai sever depresive persoane au sentimente mixte despre moarte, pendulind pina in ultimul moment intre dorinta de a trai si de a muri. Acestia nu vor sa moara, vor ca durerea sa se opreasca. Impulsul de a termina tot, indiferent cit de coplesitor este nu se mentine o vesnicie. 
Discutati cu copilul: 
Cum oamenii care se gindesc la sinucidere se simt singuri si fara ajutor, cel mai important lucru pe care il puteti face este sa comunicati cu acesta deschis. Aratati ca va pasa, stresati dorinta de a asculta. Deasemeni fiti siguri ca acesta vorbeste serios despre sinucidere. Nu presupuneti ca oamenii care vorbesc despre sinucidere nu o vor face. 80% dintre persoanele care se sinucid dau indicii asupra intentiilor lor sau isi marturisesc sentimentele unui prieten sau membru al familiei. Nu ignorati ceea ce par a fi doar amenintari ocazionale sau remarci. Vorbe precum: „O sa-ti para rau cind am sa mor” sau „Nu vad nici o cale de rezolvare” indiferent de vocea vesele cu care au fost spuse pot indica ginduri serioase de sinucidere. 
O prejudecata des intilnita este cea fata de discutia despre sinucidere. Daca aduceti subiectul in discutie nu veti inrautati lucrurile. Nu exista riscul „de a da cuiva idea”. Mai corect este invers. Punand intrebarea despre sinucidere si discutarea subiectului fara a arata soc si dezaprobare este unul dintre cele mai folositoare lucruri pe care le puteti face. Aceasta sinceritate arata individului ca il luati in serios. 

Cum sa ajutati tinerii sa faca fata pierderii unui prieten prin sinucidere? 
Ce trebuie sa faceti daca o persoana cunoscuta a copilului dumneavoastra, un coleg sau prieten a incercat sau s-a sinucis? Mai intii constientizati multiplele emotii ale copilului. Unii tineri spun ca se simt vinovati – mai ales cei care ar fi putut interpreta actiunile si cuvintele prietenului mai bine. Altii se simt furiosi fata de persoana care s-a sinucis pentru egoismul sau sau spun ca nu simnt nici o emotie puternica. Toate aceste reactii sunt adecvate; spuneti copilului ca nu exista bine sau rau in aceste sentimente. Cind o persoana incearca sa se sinucida si supravietuieste, oamenilor le poate fi frica sau se pot simti inconfortabil sa discute despre acest subiect cu individul. Trebuie sa reziste acestei tendinte, acesta este un moment cind persoana are nevoie sa se simta conectata cu altii. 

Ce este si la ce ajuta evaluarea psihologica?
Evaluarea psihologica este un proces de detectare si caracterizare a unor tulburari mentale.Aceasta metoda folosita pentru evaluare va depinde de nevoile adolescentului. Poate consta dintr-oserie de teste psihologice sau neuropsihologice structurate precum si interviuri clinice pentru a identifica si a descrie problemele emotionale, comportamentale sau de invatare care pot contribui la problemele tinarului. 
Procesul tine citeva ore si este completat in timpul citorva sedinte diferite. Evaluarea psihologica trebuie considerata in cazurile in care nu se cunosc motivele tulburarilor de comportament, invatare sau afective ale tinarului. Rolul psihologului este de a cauta indicii si de a rezolva un mister pentru a decide care optiuni sunt potrivite pentru a ajuta pacientul. 
Informatiile pe care le poate aduce o evaluare psihologica: 
– severitatea simptomelor de depresie sau anxietate 
– prezenta unei dizabilitati de invatare 
– slabiciunile si aptitudinile academic 
– cauzele de baza ale problemelor emotionale 
– stilurile de copiere pozitive sau negative 
– motivele comportamentului agresiv 
– informatii despre modul in care vede tinarul lumea 
– conflicte cu care se lupta pacientul 
– stilul de personalitate al tinarului.

Sursa:http://www.la-psiholog.ro/info/sinuciderea-la-tineri

Comments are closed.